„Domnul să vă îmbogăţească şi să vă facă să creşteţi tot mai mult în dragoste unul faţă de altul...“ (v.12)
Ieri am afirmat că cele mai multe probleme pe care le experimentăm în viaţa creştină au ca sursă faptul că nu iubim aşa cum suntem iubiţi. Psihologul Larry Crabb spune: „Sunt convins că poate fi demonstrat cu succes că fiecare dintre problemele de comportament personal (temperament violent, dorinţe sexuale perverse, deprimare, îngrijorare, abuz în dietă) rezultă în cele din urmă din încălcarea poruncii de a iubi“. O afirmaţie impetuoasă, dar adevărată. Când punem problemele personale şi de comportament cu care se luptă oamenii sub microscopul spiritual, descoperim că la baza lor stă un fapt omniprezent, acela că - oamenii nu ştiu cum să intre într-o relaţie de dragoste cu Dumnezeu şi apoi cu alţii.
Personal, sunt convins că fiecare problemă ivită în viaţa noastră socială sau în cea strict personală, poartă în ea un tip de relaţionare care nu respectă standardul dragostei lui Dumnezeu. Unul dintre lucrurile pe care le-am învăţat de-a lungul anilor în timpul sesiunilor de consiliere este că nimic nu poate aduce mai bine la suprafaţă în viaţa omului problemele şi greutăţile care zac în personalitatea lui decât o relaţie apropiată. Oamenii pot lăsa o impresie bună celor din jur, colegilor de serviciu, vecinilor, cunoştinţelor, sau chiar prietenilor de ocazie, dar de îndată ce intră în releţii apropiate cu cineva, deficienţele care există în viaţa lor vor ieşi la suprafaţă. Acesta-i motivul pentru care un faimos consilier spune: „Relaţiile nu produc atât de multe probleme pe cât reuşesc să descopere“.
Noi cei ce suntem creştini trebuie să înţelegem bine problema relaţiilor, pentru că altfel ne vom arăta falimentele nu numai celor din jurul nostru, ci şi, prin viaţa de familie, generaţiilor care ne vor urma.
Roagă-te:
Dumnezeu al harului şi Tată ceresc plin de dragoste, nu mă lăsa să fiu nepriceput în privinţa relaţiilor mele, căci astfel înţeleg că efectul este simţit nu numai în prezent, ci şi în viitor. Ajută-mă, Tată. Ideile mele nu sunt destul de bune. Am nevoie de ale Tale. Amin.